Voi ce vreti sa primiti de Craciun? Dar sa daruiti?
miercuri, 25 noiembrie 2009
marți, 24 noiembrie 2009
In fiecare zi
Pentru un prieten drag, pentru care uneori simt o simpatie imensa, alteori revolta, dar intotdeauna iubire... nu vreau decat sa-l asigur ca tin la el enorm orice s-ar intampla si ca il voi purta in suflet mereu. Prietene, te iubesc! Sa nu lasam nimic sa strice aceasta prietenie si sa incercam sa vorbim chiar atunci cand ne e greu sa rostim cuvinte.... legatura dintre suflete e indestructibla, dar cuvintele ne pot salva uneori.
Mica publicitate
Execut tuns, frezat, vopsit, tatuat, pus lentile de contact, lucrat la psihic pentru oricine e dornic de o schimbare. Rog seriozitate si hotarare. Oferta limitata, 33% reducere si o inghetata pentru primii 10 clienti. In pachetul promotional nu este inclusa readucerea la forma initiala. Tel 3454-3454 (dili-dili). Accept plata in servicii.
luni, 23 noiembrie 2009
Eu, adolescentul
Cred ca, in adolescenta, fiecare am avut micile noastre drame personale si zeci de aripi de vis frante. Am zburat si am cazut sau nu am avut decat curajul de a ne imagina zborul.
Uneori, chiar si acum, revin fara sa vreau la concluzia ca undeva, in suflet, mi-au ramas trairi de 16 ani. Privesc spre viitor, incerc sa iau din trecut doar ce a fost frumos, dar intotdeauna - gandindu-ma la anii de liceu - imi va reveni in suflet personalitatea unui om care mi-a fost, un an, profesor. Putini l-au cunoscut personal, putini stiu cine este, dar pentru mine a insemnat enorm. Era profesorul care ura toceala, care ne incuraja sa gandim si sa dam drumul vorbelor, sa citim si sa interpretam intr-un mod propriu cartile. Intr-o zi a venit la ora si, vazandu-ne melancolici, ne-a spus asa :"cand va vine sa plangeti sau vi se uraste cu viata, incercati sa priviti copacii si sa sarutati o frunza, incercati sa revedeti "Declaratie de dragoste"" si sa va plimbati pasii prin vechiul Cismigiu. Veti vedea ca viata e frumoasa si este un dar, nu o pedeapsa.". In ochii lui puteai citi blandetea, rabdarea si intelepciunea, era genul de om pe care l-ai fi putut asculta si privi ore-n sir incantandu-ti sufletul.
Nu stiu ce s-a intamplat cu el, unde este sau cum mai traieste, dar mereu il voi pastra in suflet. Si de cate ori ma voi mai simti ca in anii de liceu, ma voi regasi in poezia sa "Eu sunt":
Eu sunt un zbor frant,
O melodie de aripi neterminata,
Un pas descult pe o palma fierbinte,]
Un zambet pierdut in rasul tau...
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa, dar niciodata citita,
O mana alunecand pe un pian,
Intr-o simfonie a cuvintelor nerostite...
Eu sunt o fereastra deschisa
Pentru zborul viselor tale...
Mi-s gandurile pasari ingenuncheate-n zbor
Cu aripile frante de cerurile grele,
Purtand spre implinirea arcadelor de stele
Intaiul pas invins al prabusirii lor...
Uneori, chiar si acum, revin fara sa vreau la concluzia ca undeva, in suflet, mi-au ramas trairi de 16 ani. Privesc spre viitor, incerc sa iau din trecut doar ce a fost frumos, dar intotdeauna - gandindu-ma la anii de liceu - imi va reveni in suflet personalitatea unui om care mi-a fost, un an, profesor. Putini l-au cunoscut personal, putini stiu cine este, dar pentru mine a insemnat enorm. Era profesorul care ura toceala, care ne incuraja sa gandim si sa dam drumul vorbelor, sa citim si sa interpretam intr-un mod propriu cartile. Intr-o zi a venit la ora si, vazandu-ne melancolici, ne-a spus asa :"cand va vine sa plangeti sau vi se uraste cu viata, incercati sa priviti copacii si sa sarutati o frunza, incercati sa revedeti "Declaratie de dragoste"" si sa va plimbati pasii prin vechiul Cismigiu. Veti vedea ca viata e frumoasa si este un dar, nu o pedeapsa.". In ochii lui puteai citi blandetea, rabdarea si intelepciunea, era genul de om pe care l-ai fi putut asculta si privi ore-n sir incantandu-ti sufletul.
Nu stiu ce s-a intamplat cu el, unde este sau cum mai traieste, dar mereu il voi pastra in suflet. Si de cate ori ma voi mai simti ca in anii de liceu, ma voi regasi in poezia sa "Eu sunt":
Eu sunt un zbor frant,
O melodie de aripi neterminata,
Un pas descult pe o palma fierbinte,]
Un zambet pierdut in rasul tau...
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa, dar niciodata citita,
O mana alunecand pe un pian,
Intr-o simfonie a cuvintelor nerostite...
Eu sunt o fereastra deschisa
Pentru zborul viselor tale...
Mi-s gandurile pasari ingenuncheate-n zbor
Cu aripile frante de cerurile grele,
Purtand spre implinirea arcadelor de stele
Intaiul pas invins al prabusirii lor...
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)

















